O idee interesanta a unui tip pe nume Galliano (nu, n-are nicio legatura cu designerul de moda) de a reuni povestirile unor oameni care au reusit in domeniul lor catre ceea ce erau la 16 ani.
Deci, ce-as spune eu catre cea de acum 18 ani ?
Draga mea,
Nu te mai nelinisti atat de tare: faptul ca ai colege care au niste haine "ultimul racnet" si sunt cele mai cool din scoala nu o sa le asigure o viata plina de succes. Un exemplu e V., pe care ai s-o reintalnesti dupa vreo 10 ani, divortata si mutata cu tot cu copil si cu constrangeri financiare in apartamentul parintilor dintr-un cartier periferic in care tu nu mai stai demult. Nu ca ar fi vreo rusine. Doar ca tu ai sa ai o casuta confortabila de chiar foarte devreme.
O sa vezi cum e si treaba cu sexul, nu mai ai asa de mult de asteptat. Inca vreo 2, aproape 3 ani. Dar nu e o eternitate. Si din pacate, prima data n-o sa fie atat de romantios si placut cat ai tras concluzia din secventele alea clasice de film gen "Dirty Dancing". Dar pe urma ai sa inveti ca se poate si mai bine. Chiar din ce in ce mai bine, de fapt.
Stiu ca simti cel mai pregnant acum e ca ai vrea sa faci in viata "ceva special". Sa ai un drum al tau, original. Si cu toate astea, la un moment dat ai sa intelegi ca nu imaginea asta sclipitoare conteaza, ci pur si simplu sa te bucuri de ceea ce faci in fiecare zi. Chiar daca faci lucruri marunte.
Stiu ca vrei sa spargi granitele sau tiparele si sa faci lucruri indraznete, c-ai vrea sa poti calatori prin Europa asa cum povestesc unii prin curtea liceului despre vacantele lor de vara. O sa faci si asta, pana ce Europa nici n-o sa mai para ceva extraordinar comparat cu a merge pe alte continente.
Inca o sa mai fii prietena cu colega ta Raluca, care sta in fix banca din fata ta si pe care uneori o enervezi teribil impingand-o cu linia in spate cand vrei sa-i ceri ceva :). Veti fuma odata si un joint, in apartamentul ei din Olanda, ascultand Beatles si amuzandu-va de perioada aia.
Lasa prostiile cu facultatea de Drept. Ce presupune multa memorizare si rutina nu e pentru tine.
Si da, intuiesti bine ca adevarul nu se afla exclusiv intre copertile cartilor, asa cum incearca "diriga" voastra sa va convinga. Ai dreptate cand simti ca sunt o multime de lucruri care trebuiesc traite direct ca sa intelegi ce e cu ele. Dar n-ar fi rau totusi sa ai mai multa rabdare si cu cartile. N-ai sa mai ai atata timp ca acum sa citesti pe indelete orice ai pofta, si sa ai si mediul in care sa le discuti. Mai tarziu vei regreta ca pe unele le-ai citit in diagonala, mai ales literatura universala si filozofie.
Si in general, fii optimista. Si altii au parinti care se cearta. Unii au si din cei care mai tarziu vor incerca sa se sinucida. Asta e intr-adevar o problema majora, nu certurile de care vei scapa oricum odata ce te vei muta de la ei. Si asta se va intampla iarasi mult mai repede decat crezi acum: peste inca vreo 4 ani. Fii multumita ca sunt niste parinti liberali, de care n-o sa feresti subiectul relatiilor tale, si care o sa fie atat de deschisi incat sa-ti permita sa te muti cu un barbat la 20 de ani. Acum nu-ti dai seama, dar ei sunt chiar exceptia de la regula fata de parintii generatiei tale si chiar merita sa-i apreciezi mult pentru asta.
Si da, vor veni vremuri in care nu vei mai privi ca pe o iluzie de vis o gramada de lucruri. Vei putea sa le faci si in Romania. Magazinele alea luminate si imense care acum ti se par exceptionale. Hainele colorate pe strada. Chiar si oameni mai zambitori. Va veni un moment cand felul in care stateau lucrurile acum va parea aproape incredibil, si chiar o sa te intrebi cum era fara internet, fara calculator.
Pe scurt, n-o sa fie rau. Si nici acum nu-ti e, e chiar mai bine decat crezi tu ca e.
