Marti dupa

Uneori poate fi placuta si o zi in Bucuresti, printre stradute cu cladiri joase si cu o vizita la Carturestiul din Verona. Sunt cateva cladiri din oras pe care le iubesc, si asta e una din ele, si nu numai pentru ca e acolo libraria. Alta e cea cu Muzeul Taranului, cu gradina plina de culoare din spate.

Am vazut ultimul film al lui Muntean. Deloc usor de vazut daca ai fost vreodata in vreuna din posturi: amanta sau sotie inselata (asa ca am cateva prietene carora nu le-as recomanda). Dat fiind ca am o istorie personala care ma indreptateste la o opinie cat se poate de subiectiva, evident ca filmul mi-a tulburat niste ape asezate peste sentimente si resentimente vechi. Apopo de resentimente: cred ca nu le mai doar atunci cand persoana respectiva nu mai reprezinta pentru tine absolut nimic. Ce e fain la film e ca nu ofera solutii, chiar daca iti arata alegerea in final, nu o prezinta ca pe 'triumful iubirii'. Dimpotriva, lasa usa deschisa indoielii- oare peste cativa ani, cand pasiunea se va mai domestici, eventual iubita de acum va vrea si un copil, relatia va rezista ? Hmm..dileme dileme. Oricum, secventele pasionale m-au nostalgizat un pic, recunosc.

Imi place de Vlad Zamfirescu, pe care l-am revazut duminica trecuta intr-un spectacol la Act. Mult mai talentat ca taica-su , care, fie vorba intre noi, nu mi-a placut oricum niciodata.

Am facut o noua pasiune (se pare ca e cuvantul cheie la postul asta) pentru dvd-urile cu documentare, care se vand cu diverse reviste sau fara. Ultima serie cumparata- Biografii istorice de la Adevarul, ultimul vazut, China de la Discovery. Cum trec pe langa un chiosc, cum ma mai lipesc de ceva.

Imi place ca Penelope Cruz s-a combinat cu Javier Bardem. Si imi place ca ea e insarcinata. Face bine sa vezi cupluri care sunt 'din acelasi film', ca sa zic asa..

Aseara era o luna rotunda si portocalie, peste o seara din aia de toamna mieroasa- din aia care te indemna sa iesi la o terasa sa trancanesti cu prietenii pentru ultimele dati in an, sau sa te plimbi pe sub frunzis colorat si sa te saruti pe alei..

Petreceri aniversare

De cativa ani am inceput sa simt ca modul ideal in care mi-as petrece ziua de nastere ar fi departe de Bucuresti si cu telefonul inchis :), cu o singura persoana alaturi. Nu, nu m-am transformat intr-o mizantroapa, dar realitatea e ca sunt putine persoane cu care inca ma mai simt conectata, iar sa ma aud cu o gramada de altele cu care nu comunic decat in astfel de situatii nu imi creeaza niciun sentiment deosebit. Dupa cum, cam din acelasi motiv, nu-mi mai plac petrecerile cu multa lume ci le prefer pe cele cu cativa oameni in care se leaga o conversatie comuna si esti sigur ca ai apucat sa vorbesti cu toti.

Anul asta s-a intamplat sa fiu plecata cu firma si a fost o usurare, intr-un fel, ca la unele telefoane n-am putut sa raspund. Colegii au fost draguti, eu am luat niste bomboane, ei mi-au luat si ei cate ceva dulce (de fapt cred ca a fost un fel de cadou din partea firmei) dar mie imi zbura gandul la situatia ideala in care as fi departe, departe de toate poate si de civilizatie. Fericiti cei ce simt ca si-au gasit identitatea si drumul, eu inca mai sunt in cautari. Sigur, mi-e bine din anumite puncte de vedere, dar as vrea mai mult timp pentru latura asta a mea artistico-literara, care se cere tot timpul hranita ca sa-mi fie bine cu adevarat...Si uneori toate chestiile astea practice asa ma obosesc, ..stiu ca trebuie sa le fac, dar tare as da o suma de bani cuiva daca as sti ca le face bine in locul meu..insa asta nu se poate, cel putin pentru moment.

Once upon a time in Romania

http://www.dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/once-upon-time-romania

haios articol. Savurez textele lui Catalin Stefanescu.

Mare lucru sa poti obiectiva si sa nu cazi in plasa acestei mandrii gaunoase, fara sa cazi nici in extrema de a refuza scarbit tot ce ne contureaza o identitate. Cunosc si eu cateva persoane care ar fi gata sa sustina pana in panzele albe ca noi avem ce-i invata pe altii in toate cele..Singura solutie pe care o vad- sa citesti si sa iesi din tara cat mai mult.

Imi povestea o poloneza de la hotelul in care am stat in Kefalonia, stabilita acolo de vreo 12 ani, ca si acum grecii se cred ai mai breji, ai care au civilizat omenirea, motiv pentru care sunt foarte refractari la a primi vreo sugestie de la alte natii. Au dat foarte multe, e drept. Dar starea actuala a Greciei e a unui stat foarte corupt, in care s-au caznit vreo 25 de ani sa faca niste autostrazi, si asta pentru ca se isca prea mare scandal daca pierdeau organizarea Olimpiadei din 2004 din cauza asta. Metroul din Atena, superb altfel, e facut cu aceeasi ocazie, din cat am inteles. Pana si noi aveam metrou, de bine de rau, de prin '81, an in care ei intrau in UE si aveau acces la o gramada de fonduri pe care n-au fost in stare sa le cheltuiasca in interesul tarii. Ei traiesc dintr-o glorie apusa, ca si italienii, noi traim din gloria unui 'ce-am fi putut fi noi daca'.

De vara, de mare....ionica

Gata, a cam trecut vara daca e sa te iei dupa vremea din Bucuresti. N-am mai scris ceva timp pe-aici pentru ca daca nu scriu fix atunci cand am chef pe urma mi se pare inutil, ca doar nu am de dat nimanui niciun raport, nu ? in plus, parca am inceput sa simt nevoia si de un feed-back, si cum nu sunt prea multe comentarii ma gandesc ca poate celor ce au mai intrat pe aici li se pare complet plicticos ce scriu, si asta mi-a mai taiat din elan si mai si. Totusi, o sa continui sa mai scriu din cand in cand din exact acelasi motiv pentru care pornit acest bolg- ma relaxeaza si e nostim ca peste un timp sa mai dai cu ochii de ceea ce gandeai/ traiai la un moment datDeci m-am reintors din cele 2 insule grecesti. N-a fost vacanta vietii mele, ca sa citez o buna prietena, dar a fost interesant. Marea ionica- de data asta, ca orice alta mare din zona Greciei, ramane cea mai variata ca nuante si mai limpede pe care am vazut-o. O multime de nuante, de la turcoaz la verde-sticla sau albastru intens ca de acuarela, apa care te imbraca placut, ca o rochie de matase racoritoare. Mi-au placut apusurile care se prelingeau peste varfurile muntilor, intr-o linie care te urmarea km intregi de-a lungul coastei, senzatia aia de mai multa lumina pe care o ai cand esti la mare, florile lor exuberante. Zakhintos mai putin spectaculoasa, as recomanda mai degraba Kefalonia. In acelasi timp, in vacanta asta mi-a devenit foarte clar ca nu mai am rabdare sa ma supun unui program alert, chiar daca e facut de prieteni si ca nu ma mai intereseaza sa vad decat anumite lucruri, locuri. Imi place ca in vacanta sa imi las libertatea de a-mi hotari programul in functie si de starea de moment, sa discut cu oamenii si sa simt prin toti porii atmosfera locului si asta e mai important decat sa vad 'tot'..