Polonezii mi-au amintit de sarbi. Fete expresive, priviri deschise, vorbareti. Oameni cu care nu e greu sa stabilesti o comunicare. Si credinciosi, intr-o seara am tot vazut lume indreptandu-se spre biserica, intre care multi tineri. Am intrat si eu, biserica era plina, multi tineri ingenuncheau cand intrau. Au avut o istorie dificila in ultimele 200 de ani, la un moment dat dintr-o tara mare, puternica au fost impartiti in 3 si fiecare din vecini si-a luat o bucata, si mai mult decat atat, le-au interzis sa mai foloseasca numele de "Polonia" si popor polonez. Banuiesc ca e ceva mai greu de suportat decat sa lupti sa te unesti, dar fiind deja state de sine statatoare. De-asta si in prezent exista resentimente fata de rusi si nemti. In al 2-lea razboi, Varsovia a fost distrusa in proportie de 80% si sute de mii au fost deportati in lagare de munca, ca si evreii din ghetouri. E una din tarile din Est in care au murit cei mai multi evrei, dupa razboi minoritatea evreiasca era aproape inexistenta. Cu toate astea, inca exista puternice sentimente anti-semite. Dupa tot ce s-a intamplat in ghetourile si in lagarele din tara lor, dupa toate acele sinistrenii, dupa ce au impartit cumva aceleasi experiente triste, exista parerea ca evreii sunt de vina pentru ca i-au invadat nemtii si ca fara evrei poate soarta Poloniei ar fi fost mai buna in razboi..
Cartierul evreiesc din Cracovia, Kazimierz, a devenit in ultimii ani un loc trendy, inclus in trasee turistice si plin de restaurante si cluburi de noapte. Am ramas la masa intr-un astfel de restaurant cu specific, care ca si multe altele, se afla intr-o casa veche, renovata, si n-am putut sa nu ma gandesc ca cel mai probabil oamenii care au locuit acolo au murit ca marea majoritate, la Auschwitzul din apropiere, si daca nu e de fapt indecent sa incerci sa ignori asa ceva vrand doar sa ai o cina placuta. In timp ce reflectam la asta, ca un facut apare un grup de nemti din care unii destul de in varsta incat sa te intrebi oare ce faceau la momentul razboiului. Relaxati, veseli, au mancat si au baut in timp ce ascultau concertul de klezmer. Pentru asta venisera, e drept, dar parca m-as astepta ca nemtii care vin intr-un astfel de loc sa fie mai rezervati. Totul s-a comercializat, de parca asta ar fi fost singura tinta. Intr-un loc ca asta m-as fi asteptat ca nota generala sa fie mai sobra, dar principiul banului a fost mai puternic decat al moralei.
ps nu, nu sunt evreica si nici nu mi se par evreii geniali si fara de pata. Imi place insa sa analizez cate un context si ce reuseste istoria sa determine...sau nu. Cand citesti intr-un ziar sau carte e altceva decat atunci cand ai in fata urme concrete ale vietii unor oameni carora li s-au intamplat niste orori.
